Toamna crudă…

Toamna crudă…

Ieri, simțind puternic limita climatică trasată între cele două anotimpuri, am pășit ușor pe pavaj, însoțită fiind de mirosul puternic al nucilor tineri. Simțeam cum strâng coaja verde a unei nuci necoapte în palmă, murdărindu-mă de substanța care se îmbibă adânc în piele, înnegrind-o. De asemenea, în cealaltă palmă simt coaja neagră, uscată, pe care o îndepărtez cu ușurință folosindu-mă de degetul mare. Simt frunzele care se usucă sub pașii pierduți, emanând o mireasmă de basm. Admir nuanțele scăldate de soare ale nucilor, acestea parcă neavând un omolog pe lume. Or fi semănând cu fericirea…

Reclame